In a black mind

   Obișnuiam să pun piciorul în prag într-o relaţie. Impuneam anumite restricții "Nu faci aia, nu te duci acolo, nu vorbești cu X." doar din cauza faptului că nu voiam să devină rece acea persoană sau să mă părăsească pentru altcineva, dar e total greșit.   Învață că persoanele nu sunt obiecte pe care le deții sau pe care le poţi controla tu însăţi, au propria gândire şi mai mult de asta, au propriile sentimente, principii şi tentaţii.   Nu îi poţi impune persoanei de lângă tine să nu iasă în oraș cu prietenii sau să nu vorbească cu o anumită persoană doar pentru că tu o consideri o influenţă rea sau mai mult, o ameninţare asupra ta. Persoana de lângă tine are propriile sale gânduri și principii, poate alege dacă rămâne în viaţa ta sau nu.   Unele persoane pleacă din viaţa ta cu motivul posesivității, nu le place în cușca pe care tu le-ai creat-o și în care i-ai închis crezând că vor rămâne acolo o viaţă întreagă.   Era un citat "Lasă fluturele să zboare, iar da

  Am ajuns acasă undeva la 22:30 și primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi dau toate brăţările jos, eu nu mi le dau niciodată jos. Am renunțat pentru câteva momente la tot ce mă încărca fizic și m-am afundat în suflet. Era vremea să fac curățenie, să îmi pun toate gândurile în ordine. De la relaţii rupte, prietenii false, lacrimi, zâmbete, amintiri, cești de cafea, certuri, scandaluri, muzică pentru oameni triști, oameni ce au plecat sus, până la ceea ce ești tu cu adevărat, tu cel de dinăuntrul tău, cel pe care-l ascunzi de toată lumea.   Ia o gură de aer, liniștește haosul din mintea ta și alege să nu asculți nici cel mai minuscul sunet, chiar dacă e pentru câteva minute. Concentrează-te pe respirația ta. Așa te calmezi și nimic nu te poate deranja, nici cea mai mare temere sau cea mai puternică durere.   Știu că e greu atunci când nu e nimeni lângă tine să îţi spună că va fi bine sau că îţi va fi mereu alături. Tot ce trebuie să faci e să te regăseşti pe tine însuţi. Să fii

  Să ne trezim dimineaţa printre cearșafuri albe și miros de cafea neagră și amară. Să mă fi trezit cu câteva minute înaintea ta și să îţi admir chipul angelic odihnindu-se, gândindu-mă la cât de norocoasă aș fi dacă mi-ai fi dedicat mie. Nu, nu al meu, pentru că nu ești un obiect să te posed sau să te folosesc, eşti om şi te dedici, investeşti sentimente și timp. Te-aș privi preţ de câteva ore, nu m-aș sătura niciodată de tine sau de noi, chiar și îmbătată de tine aș mai dori încă un pahar.   Te-ai trezi și te-ai întoarce pe partea cealaltă întrebându-mă de ce te privesc când dormi iar eu ţi-aş răspunde doar cu un "Te iubesc.".   Am merge să ne plimbăm, să călătorim. Te-aș plimba prin mintea mea până ţi-ar obosi picioarele și prin amintirile mele la fel. Te-aș prezenta familiei, prietenilor spunând cât de fericită mă faci zi de zi și cât de mândră sunt de tine.   Am privi ploaia cu câte-o cană de ceai în mâini sau cafea, poate nu ţi-ar plăcea ceaiul. M-aș înghesui la piep

  În general, o relaţie implică doi oameni de acelaşi sex sau de sex opus și un amalgam de sentimente printre care iubire, încredere, loialitate și reciprocitate.    Iubirea este cel mai pur sentiment, cel care stă tot timpul la baza unei relaţii, cea care uneşte doi oameni și îi apropie din ce în ce mai mult, ast-fel creând o relaţie.   Încrederea este la fel de importantă ca și loialitatea. Încrederea e atunci când eşti sigur/ă că partenerul tău de viață nu va încerca să se îndepărteze sau să înșele, ești sigur/ă pe acţiunile sale.   Loialitatea e procesul "Te iubesc doar pe tine și nu îmi voi pune sentimentele în altă persoană. Îţi sunt loial și nu te mint sau nu caut scuze pentru greşelile mele." .   Reciprocitatea e tot ce ţine relaţia, pentru că sentimentele voastre sunt reciproce, se adună și nu se împart la doi pentru că voi doi sunteţi unul și acelasi,  ying & yang.   Te-ai gândit vreodată de câte ori ai trecut pe lângă "jumătatea ta", gândindu-te

  Știu că acum nu mă cunoști și vei crede că o să mă înșel în privinţa asta. Nu de alta, dar de abia mă cunosc eu însămi.   M-am pierdut de atatea ori pe drumuri către fericiri temporare și m-am regăsit de fiecare dată, în alte persoane temporare. Pentru că aşa suntem noi toţi, temporari și nu trebuie să ne ataşăm unul de celălalt deoarece riscăm să ne pierdem şi nu ne vom regăsi niciodată. Poate crezi că te-ai regăsit în sticla de pe masă sau în ultima ţigară fumată, dar nu e aşa, ele sunt doar un pansament pentru rana ta deschisă. Știi atunci când mergi la dentist şi îţi anesteziază gingia ca să nu te doară, iar după ce trece efectul nu știi ce să mai faci să opreşti durerea? La fel e şi cu alcoolul, tutunul sau oamenii.   Aș avea atâtea să îţi spun, atâtea ce mă apasă, ce le ţin de mult în mine și nu mai pot să le duc pentru că sunt din ce în cele mai grele. Gânduri, idei, sentimente, trecutul ce mă bântuie în fiecare noapte și nu mă lasă să dorm. Crezi că dacă ţi le-aș spune m-ar

  Mi-am zis că n-o să-i iert pe cei care îmi greşesc şi nu voi oferi a doua șansă.. până ce am oferit-o și pe a 5-a.   Defectul meu e că am suflet bun deși mereu e distrus de paraziţi temporari ce încearcă să îşi facă cuib acolo dar îl părăsesc mai devreme sau mai târziu.   Le-am promis tuturor care au renunţat la mine că vor regreta într-o zi, îşi vor aminti și le va părea rău. Știu, sună orgolios, dar orgoliul m-a pus mereu pe picioare după fiecare om ce a ieşit pe ușă.   Am învăţat să rămân cu capul sus după fiecare ceartă sau despărţire şi încet, încet am devenit rece. M-am închis în mine şi n-am mai lăsat pe nimeni să pătrundă atât de adânc în sufletu-mi.   Nu renunț la oamenii din jurul meu nici să mă omori, urăsc să renunț, dar am învăţat să renunţ la cei care au renunţat deja la mine.   Unii ar spune că sunt rea, alții m-ar felicita că am reuşit să trec peste toate evenimentele din trecutul meu.   Devenind cea mai bună variantă a mea îi va face pe toţi cei care au renunţa