In a black mind

  Atunci când oamenii îşi doresc ceva sau luptă pentru o cauză apelează la tot felul de mijloace ca să obţină ceea ce îşi doresc. La fel ca şi avocaţii, luptă pentru angajatorul lor, pentru a-l scoate cu mâinile curate.    Oamenii sunt falşi şi vicleni, îşi pot pune zeci de măşti, sute chiar, dacă este nevoie. Se vor folosi de orice detaliu, cât de mic ar fi ca să te distrugă.   Falsitatea a fost mereu în jurul tău, de la prietena care-ţi fura jucăriile până la profesorul care ţi-a dat câteva puncte în plus deşi nu le meritai.    Trebuie să ai grijă în cine ai încredere şi mai ales cui îţi încredinţezi viaţa şi demnitatea.   Analizează bine omul de lângă tine şi supune-l la multe teste înainte să ai încredere în el.     Observă-i slăbiciunile, defectele, gesturile, ticurile, de obicei, atunci când oamenii mint sau îi deranjează ceva, limbajul corpului vorbeşte.    Dovedeşte-i că eşti mult mai bun de atât şi nu poţi fi dus de nas aşa cum îşi doreşte el.  Aminteşte-i chestii care

Fericirea nu constă într-o cauză, obiect, valoare sau o femeie frumoasă pe care o ai alături, din moment ce ai spus ''Sunt fericit pentru că..'' se subînţelege că aceea nu este fericire ci doar aşa conştientizăm unii dintre noi fericirea. Fericirea adevărată nu are motiv şi nici descriere, pur şi simplu e ceva ce nu poţi explica.   Platon spunea:   „Fericirea cuprinde cinci părţi. O parte este a lua hotărâri bune; a doua este a avea simţuri bune şi sănătate trupească; a treia este reuşita în ceea ce întreprinzi; a patra-i reputaţia bună printre oameni şi a cincea bunurilor folositoare pentru viaţă.”    Fericirea este subiectivă, fiecare dintre noi o percepem aşa cum vrem, aşa cum am fost obişnuiţi să o facem.    Cei care au simţit durerea vor simţi cel mai bine fericirea. Drumul spre fericire, după părerea mea constă în: 1. "Cum să fiu fericit când persoanele la care țin mă dezamăgesc?" sau "Cum să fiu fericit când mă vorbește lumea pe

Încă de mici ni se vorbeşte despre ''cei 7 ani de acasă''.  Suntem educaţi după metode vechi cum ar fi ''nu vorbi fără să fii întrebat'' sau ''chiar dacă tu gândeşti altceva nu spune'', total greşit. Un copil dacă nu are voie să se exprime liber încă de mic şi este crescut după un anumit proces de educare total greşit, va ajunge un om matur care atunci când va fi întrebat de o opinie proprie despre ceva, nu va avea ce să spună pentru că nu a fost învăţat să gândească liber, fără ca cineva să-i spună că ''Nu e voie.'' sau ''Nu îţi e ruşine?''. Va fi un om închis în el, şi toate astea din cauza regimului după care a crescut. Modul în care eşti crescut şi în care ţi se vorbeşte şi în care ţi se explică anumite chestii te influenţează şi rămâi fixist pe acele idei încă de mic. Open-mind înseamnă să gândeşti liber, să ai VOIE să gândeşti liber, să ai părere despre orice, fie ea bună sau nu. Îţi trebuie şi

    Trezește-te, ridică-te din pat, fă-ți rutina de dimineață chiar dacă e sâmbătă și trecut de ora de prânz.     Uită-te în oglindă și analizează-te, observă-ți imperfecțiunile și cauza lor, încearcă să le remediezi sau să le acoperi deși tu ești un om frumos cu tot cu imperfecțiuni.     Fă-ți cafea sau mănâncă ceva, pune-ți gândurile în ordine, nu mai asculta tot ce bolborosesc vocile din capul tău, ignoră-le! Speră la mai bine decât acum, dă-ți voie să visezi, mută mobila după cum vezi că stă mai bine, după cum te simți tu mai bine. Renunță la temeri, la frici, la feedback negativ.        Programează întâlniri, ieși din casă, cunoaște oameni, împarte zâmbete în stânga și în dreapta.     Clătește-ți ochii prin magazine, prin mulțime.      Gândește-te la ce îți dorești să obții, la ce vrei de la viață.     Clădește-ți un grup de prieteni unde te simți tu bine, unde poți să râzi fără rușine și unde poți să plângi fără frică.     Ignoră oamenii care nu te agreează, care te critică