In a black mind

    Orice om are nevoie de afecţiune, iar cei care pretind că n-au nevoie, fix ei au nevoie de cea mai multă . Afecţiunea e necesară mai ceva ca aerul în viaţa cuiva . 

Nu te-ai săturat nici tu de tine ? Nici tu nu ştii ce vrei , ba mă iubeşti şi e totul frumos , ba nu mă mai iubeşti şi respiri în tăcere lângă mine ca un suflet rece , aspru şi neatins de iubire .  Poate ai şi tu problemele tale însă nu le rezolvi evitându-mă , nu le poţi rezolva doar gândindu-te la ele , te pot ajuta , mă pricep să ajut şi să înţeleg oamenii . Vreau să-ţi fiu aproape indiferent de orice s-ar întâmpla , dar.. din câte văd tu vrei doar să mă îndepărtezi .  Mă răneşti , ştii ? O zi , două . Apoi iar e totul bine şi frumos , ne dezmorţim din răceală doar ca să revenim şi să fim reci din nou . De ce ? Te ajută chestia asta ? Ştii.. am fost în locul tău , crede-mă , te înţeleg perfect . Ştiu cum e să fii rece şi să nu-ţi spui problemele altei persoane doar din cauza că îţi e prea teamă să n-o pierzi .  Însă fix asta e şi chestie , nespunându-i ceea ce ai pe suflet şi purtându-te cu ea ca şi cum ai dispreţui-o n-o să ajute la a nu o pierde , chiar o să o pierzi .