Posts

Showing posts from February, 2018

Decizii

Image
 Presupun că ai trecut măcar o dată pe lângă o oglindă mare, atât de mare încât să te vezi în întregime. De la părul brunet, blond sau vopsit în alte nuanțe şi fie dezordonat, fie coafat cât mai fițos.  Priveşte-te preț de câteva minute şi analizează-te. Ești suma alegerilor pe care le-ai făcut în viața ta de până acum.  Ai făcut alegeri bune sau rele, care te-au dus pe culmile cele mai înalte ale nervilor, întrebându-te cum dracu' ai putut să gândești în acel mod sau te-au făcut mândră de tine.  Pierce în obraji sau flash în urechi? Păr roşu sau brunet? Unghii negre sau lac incolor? Pizza sau ciocolată? Să mă ridic din pat sau să mai stau 5 minute? Muncă sau "Azi sunt răcit."? O sun pe bunica azi sau aștept să mă sune ea? Mai pun o cană de cafea sau rezist până diseară? Îi dau block sau nu-l mai bag în seamă? Îi scriu eu prima sau aștept să-mi scrie el? Citesc cartea sau văd filmul? Ies afară pe vremea asta sau mă uit toată ziua la seriale? Iubesc sau rănesc? Trăie

Ziua în care am devenit eu

Image
  Probabil că te așteptai să scriu despre ziua în care am fost adusă pe lume şi mi s-a dat darul la viață, darul de a vedea lumina şi a auzi râsetele oamenilor din jurul meu. Dar nu, şi-mi pare rău să te dezamăgesc dacă la asta te așteptai de la mine.   Ziua în care am devenit In a black mind sau ziua în care mi-am dat seama de cine sunt cu adevărat.   Vezi tu, atunci când anii trec, începi să te maturizezi şi îți privești viața din diferite perspectie, bune sau rele, de la pământ sau din al nouălea cer, atunci începi să afli de ce ești aici, acum.   Maturizarea mea mi-a luat dreptul la a mai vedea lumina și mi-a înlocuit-o cu întunericul în care mă afundam din ce în ce mai mult în nopțile reci, deşi nu mă simțeam niciodată în siguranță sau bine; mi-a luat și dreptul la a mai auzi râsetele colorate ale oamenilor din jurul meu şi le-a înlocuit cu o tăcere infernală, oamenii care râdeau odată, acum plângeau în linişte, pe ascuns.   Obișnuiam să cred că tot ce îți dorești cel ma

Ziua în care am renunțat

Image
   O să fac un sezon cu articole de genul "Ziua în care.." şi o să vă povestesc despre cum am ajuns să fiu cine sunt acum. Sper să vă dați seama de greșelile mele şi să învățați şi voi din ele.  Îmi las telefonul să-mi alunece ușor, ușor din mâinile-mi înghețate și-l las să cadă rebel pe pat, nu puteam să cred cât de ușor renunțase. Îmi dădusem seama că azi era mâinele de care ieri îmi era frică.  Mă pierdusem pe mine însumi, căutându-l pe el și acum mă pierduse și el. Unde să mă mai găsesc?   E greu să fii cald după ce te-ai obișnuit să fii rece, nu? Mă întrebam de ce nu pot fi rece și nepăsătoare, de ce eu trebuie să fiu plină de compasiune, de sentimente, începeam să cred că sunt o persoană la care ar renunța ușor, oricine.   Încercam să mă privesc din mai multe perspective, dar nu-mi dădeam seama de ce eram defectă.  Caldă ca o zi din mijlocul lunii lui Cuptor, dar când observ că sunt lăsată de-o parte de acei oameni la care eu n-aș renunța nici în ruptul

Ce să nu îi spui niciodată unei femei

Image
 Cine nu și-a dat seama până acum cât de dificile sunt femeile, înseamnă că a trăit doar între bărbați. Femeile par atât de simple pe dinafară, aplică un machiaj superb, fără imperfecțiuni și un zâmbet care te face să zâmbești și tu, la rândul tău.   Dar habar n-ai cât de bine își poate mascao femeie interiorul, sufletul, inima. Să nu te aștepți niciodată ca o femeie să te primească în inima sa, la fel cum te-ar primi în casa sa, când îi apari la ușă cu bagaje. Nu ai idee cât bătălii s-au dat în universul din ea, cine e ea cu adevărat. Dar te asigur, o femeie rănită e de zece ori mai dură decât una fericită. Poate părea slăbită, dar poate la fel de ușor să-ți decupeze visele și să-ți lipească coșmaruri ca petiece.   Nu enerva și nu răni niciodată o femeie, pentru că vei avea de suferit, înzecit. Vorbele taie în carne vie.  Uite ce să nu-i spui niciodată unei femei: 1.  Nu o compara niciodată cu o alta. Orice femeie e diferită în felul său, poate are unele momente când se asea

Drumul spre perfecțiune

Image
   Mă întreb mereu dacă perfecțiunea arată așa cum mi-o imaginez eu, dar apoi îmi dau seama că oricât de subiectivă ar fi ea și oricât de diferită ar fi părerea oamenilor despre ea, nimeni nu a întâlnit-o într-o viață. E inexistentă sau fie o căutăm prea des încât a fugit să scape de noi. Fie vorba între noi, de câte ori o cauți pe zi?    Mai e și a doua parte, crezi că deja ai întânit-o, că o vezi pe la televizor sau o săruți de noapte bună. Îmi pare rău să-ți spun chiar eu asta, dar perfecțiunea nu există, ce crezi tu perfecține, alții o pot considera opusul. Fiecare are părerea sa personală.   De multe ori m-am gândit să mă schimb, pentru că o persoană sau mai multe, nu mă plăceau sau pur și simplu aveau o părere nu tocmai bună despre cum arăt ( Raporându-mă la fizic.) și niciodată nu am reușit din cauza unui gând ce mă îndemna să mă opresc.   Aveam tot felul de păreri, despre ce aș putea schimba, ca și cum aș fi avut o păpușă din ceară și cuțitul fierbinte în mână. Era ca și cu