O să îți aminteşti de noi?

 Ai văzut cum se schimbă vremea dintr-o dată? Când e cald, când e frig, şi totul în aceeaşi zi. Cum soarele înseală cu razele sale atunci când atinge norii negri, cum frunzele promit copacilor că îi vor încălzi, iar apoi se lasă călcate în picioare de oameni.
 La fel ai fost şi tu, dragul meu.
 Deşi mi-am zis că n-am să mai scriu despre tine, nu pot să mă abțin în mediocritatea mea din piept să nu te caut sau să nu mă gândesc la tine.
 Simt că te înşel când sunt cu altcineva, dar oare tu ce ai simțit când m-ai înşelat cu cealaltă ea?
 Ți-am căutat scuze, am încercat să şterg cu buretele tot ce a fost între noi, dar l-am stors fără să vreau şi totul a revenit înapoi.
 Mi-e dor să îți aşezi capul pe pieptul meu şi să-mi simți inima cum bate, doar pentru tine. Oare inima ta bătea doar pentru mine?
 Nu ştiu, aş fi vrut să fie o glumă, să nu aflu, să nu-mi fi dat voie să aud asta, aş fi vrut să rămâi aici, lângă mine.
 Ai fi primul pe care l-aş ierta şi aş trece peste tot, doar dacă aş şti că atunci când mă vezi şi ție îți pare rău că nu ne salutăm sau îmbrățişăm.
 Ți-am dat sufletul, îl mai ții sau mi-l dai înapoi?
 Aş vrea să ştiu ce simți, dacă te mai gândeşti la mine când nu poți să dormi sau dacă îți mai inund gândurile..
 Eram doi copii, ne certam din orice, şi totuşi am rămas, n-am plecat când ne-a fost greu, mereu ne-am împăcat.
 O să îți aminteşti de noi?





                                     Vezi că ai un apel în aşteptare...