Tu nu ai fost primul

 Sunt momente în viață în care întâlnim persoane care fie ne oferă o lecție din care trebuie să învățăm câte ceva, fie ne rămân amintiri frumoase de care ne amintim la o cafea, peste ani. 

 Până acum cred că toți am întâlnit acea persoană care s-a jucat cu mintea noastră şi ne-a dus de pe culmile fericirii până pe culmile disperării şi disprețului de sine.

 Oamenii care joacă un rol doar pentru a vedea cât de naiv/ă poți fi, sunt oameni de aruncat, fie la gunoi, fi doar afară din viața ta. 

         Te face să te îndrăgostești şi pleacă, nu? 

 Adevărul de sub masca şi rolul pe care-l joacă ei, e fix lecția din care au învățat în trecut. Da, chiar aşa e, nu doar din propriul lor orgoliu, nu doar să vadă cât de buni pot fi sau cât de departe pot ajunge.         

             

                            El nu a fost primul. 

            "Tu nu ai fost primul.

 Ştii de fapt care e copilul dintre noi doi? Tu.  Hai să îți explic şi de ce, la fel cum îi explici unui copil, să înțeleagă. Crezând că dacă te joci puțin cu mine, te vei juca automat cu mintea mea. 

 Am intrat în jocul tău doar pentru distracție şi doar pentru a vedea cum ești tu de fapt. Ştiu că probabil ți-am părut prostuță, naivă, poate chiar şi copil; asta pentru că doar îmi indeplineam rolul în jocul "de-a îndrăgosteala".  Te-am lăsat să ai impresia că ți-am crezut toate minciunile, ți-am lăsat impresia că îmi păsa de tine la fel cum îmi păsa de propriul meu iubit. 

 Toate astea pentru un copil care voia să se creadă jmecher. Mă şi amuzai când îmi făceai propuneri şi avansuri. Să ştii de la mine, probabil sunt prima care-ți spune asta, probabil că nu, fetele deştepte nu se îndrăgostesc dintr-un sărut şi nici din mai multe.

 Te-am lăsat să-ți joci rolul de prădător şi m-am prefăcut pradă, fără ca tu să ştii că eu eram înarmată dinainte să apari, că oricum, ca tine am întâlnit mulți. Crezându-mi mesajele în care păream rănită, conducându-mă aproape de casă, crezând că poate-poate îți voi pica în plasă şi-ți vei termina treaba cu mine. Dar mereu eram rigidă cu tine, pentru că ba mă plictiseai, ba îmi era greață de tine. Sunt om, mereu vor exista momente când rutina devine "naşpa". Şi crede-mă, un om ca tine nu-mi merită nici greața. 

 Îți propun să te mai maturizezi şi tu puțin, apoi să vezi că nu o să mai joci jocuri ce le jucam eu pe la 14 ani, cu copii mai mari decât tine, probabil. 

 Crede-mă falsă, nesimțită, cum vrei tu, e doar un adjectiv pentru mine, un cuvânt în vânt, nu contează așa mult dacă vine din partea ta.  Ghici ce, nici tu nu contezi şi fie vorba între noi, nici nu ai contat. 

 Drum bun să ai, tocmai ai plecat din viața mea!" 

 Sunt persoane exact ca el, dar sunt și persoane ca mine, care intră în jocul lor şi sunt la un nivel mai mare decât ei, doar că ei nu își dau seama. 

 De la un timp, devii atât de bun la acel joc încât te pierzi şi faci orice să câştigi, la fel ca-n viață. 

 Trebuie să înveți cele două lecții din ce ți-am povestit eu aici, pentru că fiecare articol al meu e pentru a te ajuta pe tine, cel care are răbdare să mă asculte. 

 Trebuie să vezi lucrurile din ambele perspective: din perspectiva celui care se credea prădător, dar de fapt devenise pradă şi din perspectiva celei care credea el că îi este pradă, dar a ajuns să-l vâneze.