Ce este fericirea?

 Văd mereu oameni care sunt de mult pierduți în agonie, stres, facturi, datorii și multe alte dezavantaje ale maturității, aș putea spune. Observ că au capetele plecate și sunt triști, ajung la un apogeu la care am fost și eu, atunci când nu mai suporți nimic și pur și simplu simți că o să explodezi și o să începi să te descarci violent pe tot ce ai în cale, Violența e cea mai urâtă exprimare a sentimentelor. Învață să te controlezi, ast-fel nu vei ajunge la violența domestică.
 Obișnuiam să cred că pentru mine fericirea nu există, că o să rămân mereu într-o bulă a agoniei și a melancoliei, că o să mă descarc în scris și că lumea mea are doar nuanțe de gri, până mi-am dat seama că eu aveam creioanele în mână. Și tu le ai în mână. Doar că preferi să nu te privești pe tine, te eviți sub orice formă, nu vrei să te întâlnești deloc cu tine, nu vrei să vorbești cu tine, ar părea că ești supărat pe tine însuți și probabil că nu îți dai seama, dar dușmanul tău principal ești tu. De ce? Pentru că te refuzi. 
 Credem că oamenii de fapt, ne fac pe noi fericiți, că trebuie să așteptăm ca un om să apară în viața noastră și să ne facă fericiți. Nu neg asta, și eu am crezut în ea. Și da, fericirea mea mi-o găsesc și în el, la fel și tu o poți găsi în ea. Vezi tu, fericirea o poți găsi în lucruri simple, chiar și în bani, doar că e o fericire temporară. Eu nu m-am mulțumit niciodată cu o fericire temporară, de asta am căutat mereu un om în care să-mi pun baza, am evitat oamenii temporar și mi-am dat seama că averea mea e sufletul. Nu m-am mulțumit niciodată cu jumătăți de măsură, am vrut fie întreaga fericire, fie deloc, dar pe cine mint, am vrut doar întregul, și tu tânjești după el, nu?
 Se spune că fericirea are mai multe fețe, eu consider că fericirea are ochii tăi, sufletul tău, în concluzie, fericirea ta ești tu. Doar că îți impui în mod constant sau probabil te-ai obișnuit cu bula de agonie în care trăiești. 
 Lasă-mă să te scot din acea bulă, dă-mi voie să îți dau câteva sfaturi. 
 În primul rând, trebuie să începi să te accepți pe tine însuți, să te uiți în oglindă și să-ți placă ce vezi, iar dacă nu-țiplace, fă în așa fel încât să-ți placă, schimbă-te. Eu cred mult în schimbare, știi și tu că dacă vrei schimbarea în lume, trebuie să începi cu tine. 
 Citește, ieși în oraș, împarte zâmbete în stânga și-n dreapta cu încredere, vei observa că oamenii îți vor zâmbi chiar dacă nu te cunosc, am încercat, crede-mă. Și te simți atât de fericit și împlinit când omul pe care-l vezi pentru prima dată, îți zâmbește. Și pentru el e la fel. E ca și cum ai avea un coș cu fericire și ai împărți-o pe stradă, fiecărui om pe care-l întâlnești. Lasă oamenii aceia răi, încearcă să le dai și lor fericire, la ei poate e mai rău decât la tine. 
 Ține minte de la mine, atunci când soarele nu răsare pe strada ta de ceva timp, înseamnă că e vremea să te muți. 
 Fericirea e în tine, împacă-te cu ea, vezi ce îți place, fă ce îți place, nu lăsa pe nimeni să-ți ia fericirea, sparge bula aia și ieși afară! Colorează tabloul ăla cu creioanele ce le ai în mână, nu le arunca. Chiar dacă depășești conturul, nu-i nimic, doar șterge și ia-o de la capăt.



liebe

Comments

  1. „Ține minte de la mine, atunci când soarele nu răsare pe strada ta de ceva timp, înseamnă că e vremea să te muți.” - foarte corect spus!
    Ai mare dreptate, nu are sens să trăim nefericiți.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Exact, Daniel, mă bucur că mi-ai înțeles sfatul. Fi fericit, trăiește, nimeni n-o să te observe dacă ești trist și stai doar în bula aia de confort și agonie.

      Delete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Singuri, dar împreună

Ai rămas

Renunță la cei ce au renunțat la tine